Prima Profesiune Religioasă a novicelor Solange și Mialy

    Cu mare bucurie vă împărtășim că  pe data de 1 noiembrie, Ziua Tuturor Sfinților, novicele Solange și Mialy au făcut Prima Profesiune Religioasă în Madagascar, profesând  voturile de SĂRĂCIE, ASCULTARE și CASTITATE. Da-ul lor, este un dar pentru Institut și pentru Biserică. Să-i mulțumim  așadar lui Dumnezeu pentru fidelitatea Sa în inimile acestor două surori ale noastre.

Experiența Sorei Camelia în Misiunea din Banica

 

Rozariul Divinei Îndurări

Sfânta Fecioară de pe Muntele Carmel

În câteva zile o vom sărbători pe Preasfânta Fecioară de pe Muntele Carmel. Să ne "ghemuim", sub mantia ei maternă, în nevoile noastre.

SIMPLITATEA IOSEFINA

 

Introducere

 Paternitatea lui Iosif, reprezintă un caz unic în istoria paternității,  care are nevoie de un nou titlu: „Tatăl feciorelnic al lui Isus” (Pio X). Sfântul Iosif ajunge cel mai înalt grad de paternitate nobilă și măreață, fiind singurul în istoria  omenirii. Caz unic și irepetabil. Sfântul Iosif nu este tată natural, dar conform promisiunii: „tu îl vei numi Isus...”. Departe de a avea, Sfântul Iosif o paternitate minoră, el, adevăratul soț al Mariei, este cel mai mare Tată care a fost pe pământ. Tată al unui fiu care aparținea celor doi în mod egal, întrucât este rezultatul unei alianțe virginale.

Sfântul Iosif, părinte între părinți, este cel care ar trebui să reflecte cel mai bine trăsăturile lui Dumnezeu Tatăl, prin urmare, Părinții Bisericii nu ezită să-l numească „Umbra Tatălui” și „sacramentul Tatălui veșnic”, îl putem numi și „canalul paternității lui Dumnezeu… . Cardinalul Pironio îl numește: „Reflectarea paternității lui Dumnezeu”. „Iosif ia acest mister în mâinile lui și ajută cu tăcerea lui, cu munca lui, până în momentul în care Dumnezeu îl cheamă la sine. Se spune despre acest bărbat care s-a făcut responsabil de paternitate și de mister că era umbra Tatălui: umbra lui Dumnezeu Tatăl. Omul Isus a învățat să spună Abba, „tătic”, „tată”, împreună cu Tatăl său Iosif…

Sfântul Iosif a putut să-și trăiască pe deplin identitatea pentru că s-a experimentat pe sine ca fiu mult iubit trăind într-o încredere suavă în mâinile lui Abba -Tatăl Ceresc, care pe el l-a transformat în Soț și Tată Virginal (Feciorelnic).

Tăcerea Sfântului Iosif este o tăcere mai presus de toate „filială”... În  liniște simte că este iubit... făcând liniște se recunoaște fiu... în liniște descoperă vocea lui Abba și o distinge foarte bine de alte voci... făcând liniște descoperă de la Tatăl, un Cuvânt care îi dezvăluie identitatea sa... în liniște  se descoperă că va fi Tată, un Tată cu o Paternitate de neconceput... făcând liniște descoperă Paternitatea lui Dumnezeu și propria sa paternitate... în liniște descoperă esența lui Dumnezeu și propria sa esență... “Vrei să te simți fiu iubit?” Vrei să cunoști sunetele unice ale Vocii lui Abba care te numește „Fiul meu iubit... fiu preferat? Vrei să descoperi ființa lui Dumnezeu și propria ta ființă, esența ta, numele tău, identitatea ta?... atunci caută-l pe Iosif... spune-i: „Tată” și el te va lua ca fiu și te va învăța calea pe care să mergi, cum nimeni nu a făcut-o până acum... Iosefinele, în acest an al Sfântului Iosif, după ce am interiorizat, am contemplat, ne-am rugat la acest Tată și Stăpân al nostru, am scris împreună această cărticică pentru ca toată lumea să cunoască, să iubească și să se bucure de Paternitatea sa, din caracteristicile specifice Carismei noastre, bucurându-ne si de bogăția scrisorii care ne-a dat-o Papa Francisc, din propria sa rugăciune și dragoste către Sfântul Iosif -„Patris Cordi”, - pentru acest an jubiliar și  pentru totdeauna.

Constituțiile noastre spun: “Având ca patron principal pe Sf. Nostru Părinte și Domn Sfântul Iosif, spiritualitatea  noastră are caracteristicile „curățeniei, frumuseții și perfectei sărăcii din Nazaret”:

·         simplitate,

·         tăcere,

·         caritate

·         abandonare în mâinile Providenței,

·         iubire fraternă și grija reciprocă între noi:

-          Iosefine: ca Iosif, disponibile în fata misterului,

·         revelatoare și transmițătoare ale iubirii,

·         prețuind lucrul ca expresie a iubirii,

·         capabile de relații profunde și silențioase, cu Dumnezeu și cu oamenii.

-Cap. I. Const. (Anexa)-

 Dezvoltăm fiecare caracteristică in parte...

 Simplitate

„ Având ca patron principal pe Sfântul Nostru Părinte și Domn Sfântul Iosif, spiritualitatea  noastră are caracteristicile „curățeniei, frumuseții și perfectei sărăcii din Nazaret”: simplitate, tăcere....” (Cap.1 Const, anexă)

 

Vom aprofunda această virtute, în lumina, exemplului Sfântului Iosif și, în consecință, a venerabilei noastre Madre Camila.

 

Cuvinte ale Maicii Camila:

„Să facem totul pentru a-i plăcea Domnului: acesta să fie singurul țel al acțiunilor noastre”.

„Surorile Sărace ale Sfântului Iosif nu ar trebui să caute lucruri care duc la faimă, chiar dacă sunt bune și sfinte.”

„Adevărata iosefină, dacă face totul pentru mai marea slavă a lui Dumnezeu, este întotdeauna la înălțime: fie că este pe primul sau pe ultimul loc.”

„Nu pierdeți spiritul simplității atât de drag Domnului.”

„Aș dori ca surorile sărace ale Sfântului Iosif să strălucească înaintea lui Dumnezeu pentru simplitatea și abnegația lor.”

„Fie ca atitudinea voastră să arate mereu: modestie, simplitate, abnegație."

 

Simplitate, abnegație, uitare de sine, într-un cuvânt, detașare de tot ceea ce nu este esențial, ceea ce nu duce la realizarea deplină a planului lui Dumnezeu: sfințirea noastră. Toate acestea pot fi traduse prin acest cuvânt: sărăcie. Aceasta este o altă caracteristică a spiritualității noastre, a carismei noastre, de fapt este prima. Iată, deci,  simplitatea se potrivește bine cu sărăcia, ambele au un singur ideal: Dumnezeu si slava lui. El este singura avere, El este totul. „Numai Dumnezeu este de ajuns” fraza a Terezei din Ávila pe care Madre Camila a făcut-o proprie, este motto-ul care informează  fiecare gând, fiecare acțiune, fiecare dorință a unei inimi care a devenit libera, primitoare, slujitoare, deschisă...

 

Simplitate, sărăcie, bucurie, caracteristici, deci, ale unei adevărate „Surori Sărace a Sfântului Iosif”!

„Mulțumesc lui Dumnezeu că ești în acea căsuță a Sfântului Iosif. Nu contează că ești săracă, căsuța din Nazaret era și săracă și atunci dacă ai comoara in casa ta, de ce te temi? Nu, dragi fiice, cei care îl au pe Dumnezeu, nimic nu le lipsește! "

 

„Iosif și-a trăit viața cu Isus și Maria cu simplitate. Simplitatea nu este sinonim cu  superficialitatea, mediocritatea, dar cu esențialitatea, cu autenticitatea”, cu transparența, cu libertatea, și umilința.

 

Sublinierea în viața Sfântului Iosif a virtuții Simplității:

Toate virtuțile Sfântului Iosif sunt răspunsuri la proiectele Domnului și toate sunt în vederea planului Răscumpărării. Dumnezeu Răscumpărătorul a avut și are colaborarea omului. Primul mare colaborator a fost Sfântul Iosif cu marea sa virtute a simplității, mereu prezentă și activă în viața lui. O observăm că lucrează în viața sa. O observăm în mesajele date de Dumnezeu Tatăl prin anunțurile Îngerilor având răspunsurile rapide și operaționale fără „dar” sau „cum?”. Evanghelia ne spune că răspunsurile Sfântului Iosif au fost imediate date Domnului pentru că și-a pus viața în mâinile Tatălui.

 

Simplitatea Sfântului Iosif trăită în familie este un răspuns continuu la tot ce i-a cerut Tatăl să facă. Viața lui, ca responsabil al familiei, a fost  susținută de dragostea unui tată, a unei soții și a unui fiu, nu al lui, dar încredințat lui, iubit și apărat cu dragostea de  tată, cu colaborarea Maicii Domnului, soția sa legitimă.

 

Maica Camila cu venerație, cu siguranță și încredere a pus iubita noastră Congregație în inimile celor trei, așa cum ea ne-a cerut când ne-a îndemnat: „Să fiți a celor trei: Isus, Maria și Iosif”.

 

Darul Sfântului Iosif în experiența simplității:

 

Umbra Tatălui ne prezintă simplitatea, smerenia, responsabilitatea, supunerea Sfântului Iosif către Isus, pe care îl îngrijește, îl protejează și nu se desparte niciodată de El, exercitând paternitatea sa. – „Nimeni nu se naște tată, ci se devine.” În societatea din timpul nostru, copiii par adesea a fi orfani de părinți, astăzi biserica are nevoie de părinți... este mereu oportună avertizarea Sfântului Paul către Corinteni „...Căci chiar dacă ați avea zeci de mii de învățători în Cristos, nu aveți mai mulți părinți: eu v-am dat naștere în Cristos Isus prin evanghelie” (1 Cor. 4.15).

Umil și tăcut Iosif își îmbrățișează paternitatea cu umilință nu în logica sacrificiului ci a dăruirii.

Iosif este omul viselor și cel ascultător care primește pe deplin voia lui Dumnezeu, este omul care știe cu adevărat să aibă grijă de oamenii care i-au fost încredințați.

 

Draga noastră Maică Camila ne-a lăsat acest mare dar încredințându-ne acestui mare ocrotitor, Sfântul Iosif, care a trăit simplitatea la maxim, ceea ce înseamnă să fim ceea ce suntem, redând adevăratul sens tuturor gesturilor și cuvintelor noastre. Astfel, ne-a lăsat exemplul spre a-l imita.

 

Virtutea caracteristică a Patronului nostru model de simplitate:

Înainte de a cunoaște și a aprofunda simplitatea Sfântului Iosif trebuie să mă întreb ce este simplitatea. Este o virtute minunată asociată cu umilința. Cei ce sunt simpli sunt capabili de a se bucura de lucrurile mărunte, ei nu cred că sunt superiori altora, nu se prefac și nu le pasă de propria lor imagine.

Printre numeroasele virtuți caracteristice Sfântului Iosif, iese în evidență virtutea simplității, munca lui artizanala de muncitor simplu și modest; el lucrează întotdeauna sub influența inspirației divine.

Domnul a vrut să înalțe munca în formele ei cele mai simple, pentru că în ea omul este înnobilat și înălțat, iar Sfântul Iosif este un exemplu.

Sfântul Iosif a fost înzestrat cu carisme deosebite și excepționale, dar prin simplitatea lui figura sa este atât de apropiată de condiția umană a fiecăruia dintre noi.

 

Papa Francisc spune: „Sfântul Iosif nu părea special în ochii celor care l-au cunoscut. Nu era faimos și nici măcar nu ieșea in evidență. În casa din Nazaret <spune un imn liturgic> era o bucurie limpede cotidiană și transparentă a simplității... cât de frumos, a spus Papa Francisc, dacă același ambient simplu, radiant, sobru și plin de speranță ar domni in seminariile noastre, in institutele noastre religioase.” (19.03.21).

Papa Francisc spune: „Sfântul Iosif și-a trăit vocația de păzitor al Mariei și al lui Isus cu fidelitate și simplitate.” (09-31-18 Mesaj către Oblații Sfântului Iosif la Capitolul General).

Sfântul Iosif a știut să înfrunte greutățile călătoriei și ale vieții sale zilnice cu simplitate și curaj pentru că Dumnezeu era cu el, nu s-a arătat  norocos și grozav in a fi tatăl adoptiv al lui Isus, dar trăia în simplitatea lui ca orice alt om.

 

Papa Francisc spune: Sfântul Iosif vine să ne întâmpine cu blândețea lui, ca un sfânt de aproape”.

Învățăm de la Sfântul Iosif să ne trăim viața de zi cu zi cu simplitate in gesturi, cuvinte și fapte.

Sfinte Iosif, roagă-te pentru noi și ocrotește Institutul nostru astfel încât sa fie reflectarea simplității tale. Amin

 

Sfântul Iosif slujitor credincios, prudent și simplu

Doamne, fă ca eu să știu să Te caut cu o inimă simplă. Sfântul Toma vorbește despre simplitatea lui Dumnezeu: „Dumnezeu este simplu pentru că în el nu există materia, dar spiritul foarte pur este în același timp bunătate, adevăr, înțelepciune, dreptate, nu este sărăcie, ci bogăție infinită în care omul trebuie să se vadă pe sine”.

Doar poate deveni la fel de simplu ca un copil cel care în toată existența lui se lasă călăuzit  de o singură lumină, se sprijină pe o singură forța, tinde către un singur obiectiv, Dumnezeu. El judecă toate lucrurile în lumina credinței, vede în orice împrejurare mâna lui Dumnezeu și totul folosește ca să meargă la el fără să piardă timpul gândindu-se la cauzele secundare.

Servitor credincios și prudent: Prudența fără simplitate este o lampă stinsă incapabilă să lumineze. Numai celor simpli le este dat să discearnă ceea ce duce la Dumnezeu, pentru a înțelege mesajul, ceea ce trebuie să facă pentru a cunoaște voia lui Dumnezeu în decizii importante, să știe să aștepte în  rugăciune ca voia divină să se manifeste.

Sfântul Iosif, om credincios, s-a manifestat în diverse împrejurări ca un om al bunătății, al adevărului, al fidelității, al înțelepciunii și de o mare sărăcie în spirit, bogat numai în simplitate fără atât de mult raționament, cu o înțelepciune prudentă și făcând voia lui Dumnezeu. Doar nouă ne rămâne să ne încredințăm lui ca protector și paznic.

 

Sfântul Iosif, Sfântul simplității

„Aș vrea ca Surorile Sărace ale Sfântului Iosif să strălucească înaintea lui Dumnezeu pentru  simplitatea și abnegația lor”. (MC)

„Milostivirea Domnului, nu ne părăsi! Să domnească ȋn aceasta săraca congregație pampeana spiritul primordial al simplității, al ascultării, al sărăciei, al generozității, al sacrificiului și al adevăratei abnegații". (M.C.) Domnul ne invită în Mt 10,16 „Fiți simpli ca porumbeii” iar Părintele nostru Domnul Sfântul Iosif ne lasă certitudinea că este posibil să trăiești și să fii simplu ca un porumbel în viața  zilnică a comunității.

Trebuie să facem diferența între omul simplu și cel simplist. Simplistul, de exemplu, are o boală, nu dă importanță, cu atât mai puțin încearcă un diagnostic și o terapie.

Simplistul este un adult care încă mai crede în Moș Crăciun.

 

Deci vrem să fim simpli, autentici, maturi și problematici în justa măsura.

Să clarificăm aceste trei cuvinte: autentic, matur și problematic în justa măsura. Persoana autentică vede frumusețea creației cu ochii limpezi, simte gustul lucrurilor, este sensibil la muzică și parfumul vieții; nu se întristează de norii care acoperă temporar Soarele; pe ceilalți nu-i vede ca dușmani, ci ca tovarăși de drum; nici nu bănuiește că ipotezele complicate sunt cele mai bune.

Persoana matură percepe complexitatea și, prin urmare, natura problematică a existenței. Ea știe că predicarea „iubiți-vă unii pe alții” nu este suficient pentru a rezolva conflictele; ea știe că cerșetoria nu este suficientă pentru a rezolva foamea în lume, simte încurcarea motivelor cromozomiale, psihologice, condiții sociologice, economice care condiționează indivizii și structurile.

 

Papa Francisc, vorbind despre simplitate, spune că „este secretul bucurie. În casa din Nazaret, spune un imn liturgic, era „o bucurie cristalină. Era bucuria zilnică și transparentă a simplității, bucuria trăită de cei care păstrează ceea ce contează: apropierea credincioasă de Dumnezeu și de aproapele. Ce frumos ar fi”, adaugă Papa Francisc, „dacă aceeași atmosferă simplă și radiantă, sobră și plină de speranță ar domni in seminariile noastre, institutele noastre religioase, casele noastre parohiale.

 

Iosif și-a trăit viața cu Isus și Maria cu simplitate. Simplitatea nu este sinonim cu superficialitatea, mediocritatea, ci cu esențialitatea, autenticitatea. Simplitatea în care a trăit Iosif este făcută din ordinar extraordinar și extraordinar ordinar. Este simplitatea celui care are înțelepciunea de a savura lucrurile bune ale vieții, fără sa aștepți imposibilul. Până când nu vom putea aprecia lucrurile mici, lumea și inimile noastre vor fi nefericite și neliniștite. Cei care pot investiga faptele vieții, în special cele mai simple, pot vedea mai multe acolo. Viața lui Iosif, în Evanghelie, se rezumă în afirmarea că el este tâmplar, muncitor, în greacă „tektos”, adică un om care lucrează, un om, care trăiește o simplă banalitate, dar în simplitatea aceasta obișnuită, el face ceva extraordinar, îl crește pe Fiul Dumnezeu.

 

Simplitatea în viața spirituală a Protectorului nostru

Sfântul Iosif este sfântul simplității, sfântul bunului simț, sfântul tăcerii, liniștii.

Pentru a vorbi despre Sfântul Iosif, este necesar să vorbim despre tăcere, liniște, deoarece este sfântul tăcerii, pentru că din simplitatea lui, a știut să contemple misterul planului lui Dumnezeu și pentru că numai în tăcere se descoperă ceea ce se iubește. Numai în tăcere iubitoare se poate contempla cel mai transcendent mister al mântuirii, Dumnezeu care din dragoste s-a făcut om ca noi.

Sfântul Iosif a ascultat pur și simplu cu o mare docilitate. Întotdeauna asculta glasul lui Dumnezeu, mereu era gata să asculte de Dumnezeu, în ciuda faptului că, de mai multe ori, lucrurile care i-au fost cerute nu au fost ușor de acceptat. Totul, simplitatea vieții lui, bunul simț trăit cu dragoste, făcând lucruri obișnuite cele mai extraordinare... și trăind extraordinar de obișnuit, el a trăit totul cu referire la Tatăl.

Bunul simț în viața spirituală este să trăiești cu simplitate și docilitate Voința Tatălui, este să trăiești cu o inimă recunoscătoare pentru binecuvântările pe care le-ai primit de la Dumnezeu, este să fim perseverenți în a primi misiunea personală încredințată nouă și sa fim credincioși în acea chemare precum a trăit Sfântul Iosif.

Bunul simț este să trăiești simplitatea vieții cu maturitatea realismului, care se traduce prin conștientizarea de a fi capabil să iubești si să te lași iubit. Pentru a face ca din fiecare acțiune, din fiecare moment, punctul de sosire si punctul de plecare al realizării promisiunii.

 

Virtutea simplității necesară atingerii păcii interioare și adevăratei libertăți

„Astăzi am avut sentimentul foarte puternic că lucrurile sunt practic foarte simple. Dacă l-aș putea iubi pe Dumnezeu cu toată inima mea, cu tot sufletul meu și cu toată mintea mea, aș simți o mare libertate interioară, suficient de mare pentru a cuprinde tot ce există și de asemenea, suficient de mare pentru a preveni ca micile evenimente să mă descurajeze. Timp de câteva ore am simțit că prezența lui Dumnezeu era atât de evidentă și dragostea mea pentru El așa de puternică, ȋncȃt mi s-a părut că toate complicațiile vieții s-au unificat într-un singur punct și au devenit simple și clare. Când inima mea rămâne neîmpărțită, mintea mea este interesată doar de Dumnezeu și sufletul meu este plin de iubirea lui”. (Din scrierile Sfintei Bernadetta)

 

Caracteristici ale unei persoane simple:

a) Trăiește fără duplicitate si fără diviziune.

b) Nu cunoaște deghizarea sau prefacerea,

c) Se manifestă așa cum este, fără viclenie, prin cuvintele și faptele sale.

d) nu au nevoie să se protejeze de propriul lor adevăr cu prezumții sau aparențe inventate.

e) Ea se deschide spre realitatea ei cunoscându-se pe sine.

F)Știe să trăiască în prezent fără să regrete ceea ce de care nu se poate bucura.

g) A știut să-și gestioneze preocupările, realizând, cu ajutorul lui Dumnezeu, înseninarea vieții.

h) Este naturală și autentică. Onestitatea sa este simplă pentru că nu încearcă să-i facă pe alții să o găsească fascinantă.

i) Acționează cu rectitudinea intenției. O frază care reflectă marea simplitate a Bernadetei este următoarea: „Cu cât se scrie mai simplu, va fi mai bine. Din dorința de a împodobi lucrurile, acestea sunt desfigurate.

Sfântul Rafael Arnáiz a scris într-una din scrisorile sale: „Câte drumuri întortocheate trebuie să parcurgi pentru a ajunge la simplitate. Cât de incomodă este complicația... și cum simțim plăcere noi oamenii în a ne complica. De multe ori dacă nu practicăm virtutea este datorită modului nostru complicat de a fi, care respinge ceea ce este simplu."

 

Aspectul simplu al Sfântul Iosif

 

Văd simplitatea Sfântului Iosif exprimată în promptitudinea sa în respectarea voinței lui Dumnezeu.

Nu avea gânduri negative, speculații, întrebări de logică, toate sunt roade ale unei rațiuni viciate si naturale.

Privirea inimii Sfântului Iosif putea vedea adevărul divin dincolo de complexitățile și eșecurile vieții deoarece lumina credinței sale, matură și fermă, l-a călăuzit cu certitudinea unui copil care se știe iubit și îngrijit de un Părinte Bun și că tot ce permite este bine.

Deci, în momentele critice cum a trebuit să trăiască: luând-o pe Maria ca soție, călătorind la Betleem cu Maria aproape de naștere, fuga în Egipt, întoarcerea și toate pericolele drumului, trăind într-o țară străină, incertitudinea la întoarcere. Iosif nu a pierdut somnul; spiritul lui umil nu visa la mai multe proiecte decât la cel al lui Dumnezeu Tatăl și comunica cu el; deja mâncat, deja dormit; îngerul Domnului i-a dat Cuvântul care îl va călăuzi, calea de urmat și sarcina de îndeplinit.

 

Maica Camila l-a contemplat pe Sfântul Iosif în casa umilă din Nazaret și fără îndoială, era simplitatea acelui umil om, încrezător numai în Dumnezeu, cea care a determinat-o să-l aleagă drept patron și călăuză. Cu acea simplitate deosebită Iosif l-a iubit și l-a slujit pe Dumnezeul său și pe soția lui, încredințată de el.

Pacea și seninătatea simplității este ceea ce o face pe Madre Camila să ne îndemne:

„IUBIȚI-VĂ, AVETI GRIJĂ DE VOI, AJUTĂȚI-VĂ”.

Rugaciune de 30 zile la Sfantul Iosif

Rugaciune pentru implorare de haruri

Calea Sf Cruci cu Sfantul Iosif

Dati click pentru a vedea textul: http://surorilesaracesfiosif.blogspot.com/2016/03/calea-crucii-cu-sfantul-iosif.html

Novena in cinstea Madrei Camilla Rolon

Novenă pentru a implora haruri prin mijlocirea Venerabilei Madre Camila Rolon: PSALMUL 121 (120) Domnul îl pãzește pe Israel 

Îmi ridic ochii spre munți și mã întreb: „De unde-mi va veni ajutorul?” Ajutorul meu vine de la Domnul, care a fãcut cerul și pãmântul. Nu va lãsa sã ți se clatine piciorul Și nu va ațipi cel care te pãzește. Iatã, nu ațipește, nu doarme cel care-l pãzește pe Israel. Domnul este pãzitorul tãu, Domnul este umbra ocrotitoare la dreapta ta. Ziua soarele nu-ți va dãuna, nici luna în timpul nopții. Domnul te va pãzi de orice rãu, Domnul îți va apãra sufletul. Domnul te va pãzi la plecare și la venire, de acum și pânã în veac. 

Slavă Tatălui… 

Rugăciune 

Doamne, Dumnezeul nostru, Tu ai insuflat Venerabilei Madre Camila o atât de mare încredere în dragostea Ta de Tată care a făcut-o să se abandoneze în sânul mărinimos al Providenței, fără a se opri asupra slăbiciunilor și insuficienței sale. Măreția infinită a Iubirii Tale și Milostivirea Ta ne încurajează și pe noi să ne închinăm înaintea Ta de a implora darul sănătății (...), pe care îl/ îi iubim mult, prin mijlocirea Slujitoarei tale credincioase Venerabila noastră Madre Camila Rolón, a cărei prețioase moșteniri a Sfintei Sărăcii Evanghelice vrem să o trăim și cu fidelitate să o păzim, pentru a o dărui Bisericii ca un dar inestimabil. Binevoiește a o glorifica pe Slujitoarea ta umilă pentru mai marea Slavă a Ta și spre binele nostru sufletesc. Amin 

Rugăciune pentru implorare de haruri 

prin mijlocirea slujitoarei lui Dumnezeu Camila a Sf. Iosif Rolón 

Preasfântă Treime, Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt, noi te adorǎm şi îţi mulţumim pentru virtuţile alese de credinţă, nădejde şi dragoste pe care le-ai aprins în inima slujitoarei tale credincioase Camila a Sfântului Iosif, Rolón, pentru ca prin mijlocirea ei multe suflete sǎ fie păzite de cel rău şi să fie îndreptate pe calea sfinţeniei. Te rugăm să ne dai harul ... pe care ţi-l cerem cu înflǎcǎrare şi smerenie, pentru mai marea slava Ta, spre binele nostru sufletesc şi spre cinstirea aici pe pământ a Slujitoarei tale credincioase. Amin. 3 Slavă Tatălui

Himno a Madre Camila cantado por sus hijas

Sfantul Rozariu in cinstea Sfantului Iosif

 

Sfantul Rozariul  în cinstea Sfantului Iosif

În numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh. Amin.   

 CREZUL

 

I. PRIMUL MISTER

Il contemplam pe Sfantul Iosif -OM DREPT în ochii lui DUMNEZEU.

“Naşterea lui Isus Cristos însă a fost astfel: mama lui, Maria, fiind logodită cu Iosíf, înainte ca ei să fi fost împreună, ea s-a aflat însărcinată de la Duhul Sfânt. Iosíf, soţul ei, fiind drept şi nevoind s-o expună, a vrut să o lase în ascuns. Cugetând el la acestea, iată că un înger al Domnului i-a apărut în vis, spunându-i: „Iosíf, fiul lui Davíd, nu te teme să o iei pe Maria, soţia ta, căci ceea ce s-a zămislit în ea este de la Duhul Sfânt! Ea va naşte un fiu şi-i vei pune numele Isus, căci el va mântui poporul său de păcatele sale”. Toate acestea s-au petrecut ca să se împlinească ceea ce fusese spus de Domnul prin profetul care zice: „Iată, fecioara va zămisli şi va naşte un fiu şi îi vor pune numele Emanuél!”, care, tradus, înseamnă: „Dumnezeu-cu-noi”. Trezindu-se din somn, Iosíf a făcut după cum i-a poruncit îngerul Domnului şi a luat-o la sine pe soţia lui  şi nu a cunoscut-o până când ea a născut un fiu. Şi i-a pus numele Isus.” (Mt.1,18-25)

-Deci Sfântul Iosif a aderat, cu deplină încredere, la planul lui Dumnezeu. Ne lasam si noi să fim calauziti în alegerile noastre de Cuvântul lui Dumnezeu, de Cuvântul Bisericii?

 Tatăl nostru

 10 -  Bucura-te, o Iosife, om drept,

Soț cast al Mariei

și tată Davidic al lui Mesia;

binecuvântat esti tu intre oameni,

și binecuvântat este Fiul lui Dumnezeu

care ți-a fost încredințat: Isus.

 

Sfinte Iosife,

Patronul Bisericii universale,

pastreaza familiile noastre

în pace și in har divin,

și ajută-ne în ceasul morții noastre. Amin

 Slavă Tatălui

 II. AL DOILEA MISTER

Îl contemplăm pe Sfântul Iosif  - SOT CAST al Preasfintei Fecioare Maria

“Maria a spus către înger: „Cum va fi aceasta din moment ce nu cunosc bărbat?”. Răspunzând, îngerul i-a spus: „Duhul Sfânt va veni asupra ta şi puterea Celui Preaînalt te va umbri; de aceea, sfântul care se va naşte va fi numit Fiul lui Dumnezeu. Iată, Elisabéta, ruda ta, a zămislit şi ea un fiu la bătrâneţe şi aceasta este luna a şasea pentru ea, care era numită sterilă, pentru că la Dumnezeu nimic nu este imposibil!”. Atunci, Maria a spus: „Iată, slujitoarea Domnului: fie mie după cuvântul tău!”. Şi îngerul a plecat de la ea.” (Lc.1,34-38)

-Căsătoria, între persoanele botezate, poate fi trăită într-un mod creștin, cu demnitate în doar două moduri, întotdeauna, evident, de comun acord între soți (comuniunea spiritelor este absolut necesară între soți): poate fi trăită în mod responsabil deschisi procreației sau in mod cast (virginal), pentru o misiune specială pentru Împărăția lui Dumnezeu. Soții creștini, potrivit Sfântului Paul, nu ar trebui să se mai considere din această lume.

 III. AL TREILEA MISTER

Il contemplam pe Sfantul Iosif - ÎNCREZATOR REFUGIAT în țara Egiptului

“După ce au plecat ei, iată că îngerul Domnului i-a apărut în vis lui Iosíf, zicând: „Sculându-te, ia copilul şi pe mama lui, fugi în Egipt şi stai acolo până când îţi voi spune, pentru că Iród are de gând să caute copilul ca să-l ucidă!”. Sculându-se, [Iosíf] a luat copilul şi pe mama lui în [timpul] nopţii şi a plecat în Egipt. A rămas acolo până la moartea lui Iród, ca să se împlinească ceea ce a fost spus de Domnul prin profetul care zice: „Din Egipt l-am chemat pe fiul meu”.(Mt. 2,13-15)

- Părinții creștini trebuie să se confrunte cu fiecare sacrificiu pentru a-și apăra copiii în viața lor materială, si nu numai, ci mai presus de toate în viața lor morală și spirituală. Prea mulți „IROD” circulă astăzi în lume cu pericole foarte mari, mai presus de toate, pentru cei mici.

 IV. AL PATRULEA MISTER

Îl contemplăm pe Sfântul Iosif, CAPUL ÎNȚELEPT al Sfintei Familii din Nazaret

“Apoi a ieşit de acolo şi a venit în locul lui natal, iar discipolii îl urmau.  Fiind [zi de] sâmbătă, [Isus] a început să înveţe în sinagogă şi mulţi dintre cei care îl ascultau se mirau, spunând: „De unde toate acestea? Şi ce este această înţelepciune care i s-a dat şi aceste minuni care se fac prin mâinile lui?  Nu este oare acesta lemnarul, fiul Mariei, fratele lui Iacób, al lui Ióses, al lui Iúda şi Símon? Şi surorile lui nu sunt oare aici, la noi?”. Şi se scandalizau de el.” (Mc.6,1-3.) “Apoi a coborât cu ei, a venit la Nazarét şi era supus lor. Iar mama lui păstra toate aceste cuvinte în inima ei. Isus creştea în înţelepciune, statură şi har înaintea lui Dumnezeu şi a oamenilor.” (Lc.2,51-52)

-O familie se bazează pe înțelepciunea capului: atunci când există dialog pentru a se lumina in mod reciproc și când există rugăciunea comună pentru a avea lumina cereasca.

 V. AL CINCILEA MISTER

Îl contemplăm pe Sfântul Iosif - OBSERVANTUL CREDINCIOS al sărbătorilor religioase.

“Părinţii lui mergeau în fiecare an la Ierusalím de Sărbătoarea Paştelui. Când avea el doisprezece ani, au urcat acolo după obiceiul sărbătorii. Împlinindu-se acele zile, pe când se întorceau, copilul Isus a rămas în Ierusalím, dar părinţii lui nu ştiau.” (Lc.2,41-43)

-Prin urmare, și religia trebuie trăită „împreună” în familie. Părinții nu ar trebui să le spună copiilor lor: "Mergi la Liturghie ... mergi la biserică ... mergi la spovada ... spune rugăciunile! Parintii trebuie sa spuna copiilor:" Să mergem la Liturghie ... 'Să mergem la spovada ... să spunem rugăciunile împreună. "Viața de familie este o viață împreună, este ceva puternic simțit și trăit în comunitate.

  LITANIA ÎN CINSTEA SF. IOSIF

Doamne, miluieşte-ne,

Cristoase miluieşte-ne,

Doamne miluieşte-ne,

Cristoase auzi-ne,

Cristoase ascultă-ne,

Tată din cer Dumnezeule, miluieşte-ne pe noi,

Fiule Răscumpărătorul lumii Dumnezeule, miluieşte-ne pe noi,

Duhule Sfânt Dumnezeule, miluieşte-ne pe noi,

Sfântă Treime un singur Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi,

Sfântă Marie, roagă-te pentru noi, *

Sfinte Iosife, *

Strălucită odraslă a lui David, *

Lumina Patriarhilor, *

Soţul Născătoarei de Dumnezeu, *

Păzitorule curat al Fecioarei, *

Purtătorule de grijă al Fiului lui Dumnezeu,

Apărătorule neobosit al lui Cristos, *

Capul preasfintei Familii, *

Iosife preadrepte, *

Iosife preacurate, *

Iosife preaînţelepte, *

Iosife preaputernice, *

Iosife preaascultătorule, *

Iosife preacredinciosule, *

Oglinda răbdării, *

Iubitorule de sărăcie, *

Pilda meşteşugarilor, *

Podoaba vieţii casnice, *

Păzitorul feciorelnicilor, *

Sprijinitorul familiilor, *

Mângâierea nenorociţilor, *

Ocrotitorul celor care mor, *

Groaza diavolilor, *

Apărătorul Sfintei Biserici, *

 

Mielul lui Dumnezeu, care iei asupra ta păcatele lumii, iartă-ne Doamne.

Mielul lui Dumnezeu, care iei asupra ta păcatele lumii, ascultă-ne Doamne.

Mielul lui Dumnezeu, care iei asupra ta păcatele lumii, miluieşte-ne pe noi.

 

P. L-a rânduit pe el stăpân al casei sale.

C. Şi mai mare peste toate avuţiile sale.

 

Să ne rugăm:

Dumnezeule, care printr-o pronie nespusă ai binevoit să alegi pe sfântul Iosif de soţ al preasfintei tale Născătoare, te rugăm să ne învredniceşti a-l avea drept mijlocitor în cer pe acela pe care îl cinstim pe pământ ca pe un ocrotitor al nostru. Care vieţuieşti şi domneşti în vecii vecilor. Amin.

 

Să ne rugăm pentru Papa pentru ca Domnul să-l păstreze, să-i dea putere, să-l facă fericit pe pământ și să-l păzeasca de orice rau,… sa ne rugam pentru intreaga Biserica si pentru obtinerea indulgentei plenare: Tatal nostru… Bucura-te Marie…, Slava Tatalui…

 

Sfântul Rozariu -mistere de bucurie

 

Sfântul Rozariu cu texte ale Madrei Camila

„Veţi pune la loc de cinste pentru a saluta pe Măreaţa Regină a Cerului prin rugăciunea Sfântului Rozariu”

 

Misterele de bucurie

 

1. În primul mister medităm cum îngerul Gabriel aduce vestea Sf. Fecioare Maria că va naşte pe Isus.

Lc. 1,30-32,38

„Însă îngerul i-a spus: Nu te teme, Marie, pentru că ai aflat har la Dumnezeu. Vei primi în sân şi vei naşte un fiu şi-l vei numi Isus. Acesta va fi mare: va fi numit Fiul Celui Preaînalt şi Domnul Dumnezeu îi va da tronul lui David, tatăl său. Atunci, Maria a spus: Iată, slujitoarea Domnului: fie mie după cuvântul tău”.

 

„Ce uşurare simte un superior când ştie că la o mică sugestie primeşte răspunsul cu o oarbă promtitudine de judecată, indiferent de cât de dificilă este cerinţa. Oh, frumoasă virtute, dacă toate persoanele consacrate ar cunoaşte-o,  mănăstirile ar fi cerul pe pământ.” M.C.

 

2. Vizita Sfintei Fecioare Maria la verişoara sa Elisabeta.

Lc.1,39-43.

„În zilele acelea, Maria a pornit şi s-a dus în grabă către ţinutul muntos, într-o cetate a lui Iuda. A intrat în casa lui Zaharia şi a salutat-o pe Elisabeta. Când a auzit Elisabeta salutul Mariei, a tresărit copilul în sânul ei, iar Elisabeta a fost umplută de Duhul Sfânt şi a exclamat cu glas puternic: Binecuvântată eşti tu între femei şi binecuvântat este rodul sânului tău. Şi de unde îmi este dat mie aceasta ca să vină la mine mama Domnului meu?”

 

„Ficele sărace ale Sfântului Iosif, nu vor avea o altă aspiraţie decât aceea de a face bine aproapelui, în tot ce solicită caritatea, fără alt interes decât lauda şi gloria Domnului Dumnezeului nostru, şi salvarea sufletelor”. (M.C.)

 

3. Naşterea Fiului lui Dumnezeu la Betleem într-un grajdi sărac. Lc.2,6-7.

„Dar pe când erau ei acolo, s-au împlinit zilele ca Maria să nască şi l-a născut pe fiul ei, primul născut, l-a înfăşat şi l-a culcat în iesle, pentru că nu era loc de găzduire pentru ei.”

 

„...în genunchi i-am cerut din iubire, să ne facă pomana de a ne găzdui, ca pe fiice sărace ale Sfântului Iosif”. „Pruncul Divin să se nască în inima ta şi în inimile tuturor fiicelor mele iubite, precum naşterea unui boboc, şi toate înflăcărate de iubire faţă de Isus, Maria şi Iosif, această sfântă casă să fie un adevărat Betleem, în pace şi linişte.” (M.C.)

 

4. Prezentarea Pruncului Dumnezeiesc în Templu şi purificarea Sfintei Fecioare Maria. Lc. 2.22,25,34-35.

„După ce s-au împlinit zilele purificării lor, după Legea lui Moise, l-au dus la Ierusalim ca să-l ofere Domnului, după cum este scris în Legea Domnului. Şi iată că era la Ierusalim un om cu numele Simeon şi acesta era un om drept şi evlavios care aştepta consolarea lui Israel şi Duhul Sfânt era asupra lui.

Simeon i-a binecuvântat şi i-a spus Mariei, mama lui: Iată, acesta este pus spre căderea şi spre ridicarea multora în Israel şi ca semn care va stârni împotrivire – ca să se dezvăluie gândurile din multe inimi – iar ţie, o sabie îţi va străpunge sufletul.”

 

„Să vă amintiţi de Sfânta Fecioară şi de Pruncul Isus şi de Sfântul Iosif, Domnul şi Tatăl nostru, de câtă sărăcie au îndurat... Ah, fiice, cât de sărac a fost Regele cerului şi Regina îngerilor şi cât au suferit din iubire pentru noi!” M.C.

 

5. Pierderea şi regăsirea Copilului Dumnezeu în Templu.

Lc.2,41-47.

„Părinţii lui mergeau în fiecare an la Ierusalim de sărbătoarea Paştelui. Când avea el doisprezece ani, au urcat acolo după obiceiul sărbătorii. După ce s-au împlinit acele zile, pe când se întorceau, copilul Isus a rămas în Ierusalim, dar părinţii lui nu ştiau. Crezând însă că este cu grupul de pelerini, au mers cale de o zi şi-l căutau printre rude şi cunoscuţi. Negăsindu-l, s-au întors la Ierusalim, căutându-l.

După trei zile, l-au găsit în templu, stând în mijlocul învăţătorilor, ascultându-i şi punându-le întrebări.

Toţi cei care îl ascultau se minunau de înţelepciunea şi de răspunsurile lui.”

 

„Nu vă îngrijoraţi, aveţi un Tată bun, credeţi că el ne va uita? Nu, să aveţi credinţă, deja va veni în ajutorul vostru... Eram nerăbdătoare să aflu de fiicele mele, în aceste zile teribile pe care le trecem; o mamă stă cu gândul la toţi fiii săi.” M.C.