Str. Vasile Lupu, Nr. 12A, Roman - Neamţ, 611069, Tel: 0233741187, Email: surorilesaracesf.iosif@yahoo.com.ar. / Facebook: SurorileSarace SfIosif (CamilaRolon).
miercuri, 11 aprilie 2012
duminică, 4 martie 2012
INVITATIE SPECIALA
"PENTRU CEI CARE SE IUBESC NU EXISTĂ DISTANŢE"
(MADRE CAMILA ROLON)
Comunitatea Surorilor Sarace ale Sf. Iosif, din Romania, Roman, lansează o invitaţie tuturor persoanelor (fie persoane consacrate, fie mame şi soţii, fie taţi şi soţi, fie tineri ;i tinere) care au avut posibilitatea să cunoască mai îndeaproape spiritualitatea dată de Duhul Sfânt Madrei Camila.
Vă invităm dragi persoane, care iubiţi exemplul de viaţă al Madrei Camila, să formăm o strânsă legătura între noi, pentru a avea posibilitatea să împărtăşim aceeaşi spiritualitate, să ne rugăm unii pentru alţii, să ne susţinem în drumul vieţii, în harul lui Dumnezeu,
să realizăm întâlniri pe diferite teme... .
De aceea aşteptăm ideile voastre în realizarea acestei comuniuni,
rugându-vă să ne contactaţi la adresa de email:
Domnul să ne binecuvânteze cu harurile de care avem mai multă nevoie!
joi, 16 februarie 2012
Invitatie
Dragi prieteni,
Laudat sa fie Isus, Maria si Iosif!
Astazi se implinesc 99 ani de cand Madre Camila a trecut la cele vesnice. Cu aceasta ocazie va invit sa o invocam pentru a mijloci de la Dumnezeu harurile de care avem mai multa nevoie prin rugaciunea specifica:
http://surorilesaracesfiosif.blogspot.com/2012/01/rugaciune-pentru-imlplorare-de-haruri.html
In comuniune de rugaciune, continuam uniti in Cristos!
Laudat sa fie Isus, Maria si Iosif!
Astazi se implinesc 99 ani de cand Madre Camila a trecut la cele vesnice. Cu aceasta ocazie va invit sa o invocam pentru a mijloci de la Dumnezeu harurile de care avem mai multa nevoie prin rugaciunea specifica:
http://surorilesaracesfiosif.blogspot.com/2012/01/rugaciune-pentru-imlplorare-de-haruri.html
In comuniune de rugaciune, continuam uniti in Cristos!
TESTAMENTUL SPIRITUAL
AL MAICII NOASTRE FONDATOARE CAMILA A SFÂNTULUI IOSIF ROLON
În numele Tatălui, al Fiului şi al Sfântului Duh. Aşa să fie. Să fie pentru totdeauna adorată Preasfânta Treime şi Sacra umanitate a Domnului Nostru Isus Cristos, prezentă realmente în Preasfântul Sacrament al Altarului. Să fie binecuvântată puritatea Preafericitei Fecioare Maria; lăudaţi să fie Sfântul Iosif, Sfânta Tereza şi toţi Sfinţii şi Îngerii Curţii cereşti.
Eu, Sora Camila a Sfântului Iosif Rolon, originară din satul San Isidro (Sfântul Isidor, provincia Buenos Aires), născută pe 18 iuie 1842 şi botezată în credinţa catolică, apostolică romană, fiica legitimă a domnului Eusebiu Rolon şi a doamnei Maria Gutierrez, de la care nu am moştenit bunuri materiale, din întâmplare, ci mai ales un nume ireproşabil şi bogăţiile spirituale ale educaţiei religioase: nedemnă Slujitoare a lui Isus Cristos Domnul Nostru, cu al cărui har divin şi prin ale cărui inspiraţii am fondat Congregaţia Surorilor Sărace Bonaerense ale Sfântului Iosif, în care am făcut voturile perpetue de sărăcie, ascultare şi castitate; după ce am cerut în mod umil iertare pentru slăbiciunile mele lui Dumnezeu, Superiorilor mei şi Surorilor , şi după ce am mulţumit lui Isus pentru infinitele sale milostiviri, le rog cu căldură pe iubitele mele fiice în credinţă să fie totdeauna exacte în observarea Sfintelor Constituţii şi să păstreze cu fidelitate spiritul Institutului meu, să nu se îndepărteze pentru nici un motiv de scopul pentru care s-a fondat, adică: sfinţenia membrilor săi şi binele spiritual şi trupesc al aproapelui, practicat cu o dezinteresată caritate creştină; pe lângă aceasta le cer lor să fie exemplare în ascultarea faţă de autorităţile Sfintei Mame Biserici, după cum şi în executarea tutror şi fiecăreia în parte dintre legi, prescrieri şi decrete disciplinare şi a rubricilor sale liturgice; mai vreau încă să profeseze o profundă şi totală supunere, adeziune şi reverenţă faţă de Sfântul Părinte, vicarul lui Cristos pe pământ, pentru că unde este Petru acolo este adevărata Biserică. Le recomand să fie foarte devotate faţă de Preasfântul Sacrament, procurând decorul major posibil în celebrări euharistice şi profesând totdeauna o călduroasă şi constantă iubire faţă de Preasfânta Fecioară de pe Muntele Carmel, Mama şi Doamna Congregaţiei, şi faţă de Sfântul Patriarh Sfântul Iosif, patronul şi protectorul ei.
Solicit fiicelor mele să nu renunţe niciodată să folosească multă răbdare, blândeţe şi caritate cu toţi în particular cu săracii bolnavi nevoiaşi, bătrâni şi copii abandonaţi, care sunt membri preaiubiţi ai Corpului mistic al lui Isus Cristos; totuşi le atrag atenţia şi le cer să aibă prezente că , dacă înţelegerea şi caritatea sunt virtuţi mult lăudabile, cu atât mai mult sunt astfel când se exersează cu membrii aceleiaşi familii religioase; pentru aceasta le recomand mai presus de toate afecţiunea reciprocă, uniunea şi armonia între Surori şi docilitatea faţă de propriile Superioare.
Pentru că am trăit în rănile iubitoare ale lui Isus Răstignit şi prin harul său, abandonată în întregime voinţei lui Dumnezeu şi îmbrăţişând Sfântul Lemn al Crucii, vreau de asemenea să mor răstignită pe El, liberă de orice lipire faţă de creaturi, pentru a putea spune cu adevărat: Doar Dumnezeu ajunge, şi pentru a putea uni Comunitatea Surorilor Sfântului Iosif, unită în credinţă, speranţă şi caritate, la preţiosul tezaur al sfintei sărăcii evanghelice, tezaur de nemăsurat, prin intermediul căruia, respingând spiritul lăcomiei lumeşti, să obţină a pătrunde în vasta întindere a Providenţei Divine şi, renunţând la orice proprietate pământească, vor atinge uşor bunurile eterne ale Cerului.”
SORA CAMILA A SFÂNTULUI IOSIF ROLON
Roma, 27 noiembrie 1912
joi, 9 februarie 2012
Trienium Camilian
În Anul Marian, dedicat Preasfintei Fecioare de pe Muntele Carmel (iulie 2011 - iulie 2012), vă invităm să ne unim în rugăciune:
Rugăciune către Preasfânta Fecioară Maria de pe Muntele Carmel pentru ANUL MARIAN
Doamne Isuse, te adorăm şi te binecuvântăm pentru că ne-ai dăruit-o pe Mama ta spre a fi Mama noastră, vrem să fim mereu iubitori si devotaţi acestei Frumoase Doamne cu mantie albă, Reginei Paradisului, Fecioarei Neprihănite de pe Muntele Carmel.
Urmând exemplul Maicii Camila dorim să o iubim cu inima unor fii adevăraţi, deoarece noi ştim că ea va fi cu noi o adevărată Mamă şi va fi protecţia noastră iubitoare pe tot parcursul vieţii noastre.
Astăzi, noi o numim: Măreaţa Mamă de Dumnezeu, „Morenita” de pe Muntele Carmel, adevărată Mamă Întemeietoarea umilei familii Iosefine, patroană sublimă ... este Preasfânta Fecioară Maria de pe Muntele Carmel sub a cărei protecţie trăim, şi aşa de evident ne protejează.
Vrem să punem sub mantia Sa pe fiecare dintre pastorii noştri, pentru ca ei să fie apostoli adevăraţi după inima ta şi să ofere viaţa lor în slujirea ta, fiind oameni de credinţă, de umilinţă, de dialog şi de ascultare.
De asemenea, dorim să punem sub mantia Sa, Ţara noastră , pentru ca noi să lucrăm toţi cu iubire spre a îndeplini toate obligaţiile şi îndatoririle noastre şi Domnul va fi puterea noastră.
Vrem să căutăm remediu pentru bolile noastre în Preasfântul Sacrament şi în Isus şi cu Isus nimic nu ne va lipsi.
Rămânem, Doamne, încrezători sub mantia pură şi albă a Mamei noastre dragi şi îi mulţumim Domnului, Tatăl Ceresc şi Dumnezeul a toată mângâierea pentru multele haruri primite de la bunătatea şi mila Sa infinită.
Aşa să fie.
Frumoasa Doamnă cu mantie albă! Neprihănită Fecioară de pe Muntele Carmel!
Roagă-te pentru noi!
- Rugăciune realizată cu texte de Maica Camila
marți, 7 februarie 2012
VISUL LUI DUMNEZEU - dramatizare - din viaţa Venerabilei Camila Rolon
Nava se apropie de Port
„Bucură/te, slujitoare bună şi fidelă”
Cortina.
La inspiraţia Duhului Sfânt, Camila Rolon descoperă destul de curând sensul vieţii sale şi proiectul lui Dumnezeu pentru ea. Cu o mare sensibilitate captează una din marile probleme existente în Biserică şi în societatea timpului: sărăcia morală şi materială al celui neajutorat într-un aspect cvadruple: orfanul, femeia, bătrânul, şi săracul.
Multe comunităţi işi desfăşoară activitatea deja în acest aspect, dar fiind în Parohia „Exaltacion de la Cruz”, Camila vede marea nevoie de la ţară şi pe aceste sate le alege ca scenariu pentru viitoarea sa fondare.
Proiectul este clar acum: fondarea unei congregaţii religioase care să se dedice orfelinatelor şi spitalelor, în special în mediul rural.
Personaje: Azurmendi
Camila
Aneiros
Parintele George
Cortina.
În Biserica din Lujan, aproape de parohia „Înălţarea Sf. Cruci”, se instalase Lazariştii, oameni cu multă credinţă, din iniţiativa monseniorului Aneiros.
Nu îşi desfăşurau activitatea doar în mediul rural abandonat spiritual, ci penetrau până în mijlocul băştinaşilor, fără a se lăsa copleşiţi de dificultăţi şi dezamăgiri.
Lazariştii se bucurau de un prestigiu meritat între catolicii din Buenos Aires. Unul dintre aceşti Lazariştii din Lujan era Părintele Emilio George cu excepţionale valori spirituale şi morale.
Azur.- Camila, cunoşti pe Părintele George?
Cam.- Nu, Părinte Azurmendi. Am auzit vorbindu-se de el. Îl ştiu din fotografii, evlavios şi simplu.
Azur.- Da şi pe lângă asta este mare cunoscător al lucrurilor ecleziastice, de aceea m-am gândit că…
Cam.- Părinte, ce bine! Vreţi să spuneţi că dumneavoastră acceptaţi ideea mea de a fonda.
Azur.- Dacă nu era aşa nu aţi fi fost aici. Dar lasă-mă să termin… Cum ştii ceea ce vreau să spun?
Cam.- Părinte, pentru o criojă ca mine, nu i se pare dificil să ghicească ce gândeşte un om.
Azur.- Camila! Tu şi glumele tale! Bine, cred că poţi vorbi cu el cu privire la proiectul tău.
Cam.- Ar trebui să merg la Lujan. Mă voi interesa când pleacă următoarea diligenţă. Mătuşa mă va însoţi.
Azur.- Calmează-te, nerăbdătoare-o. Nu va fi nevoie. Părintele George va veni el duminică să mă ajute la înmormântarea solemnă.
Cortina.
Spune Pruneda cu privire la Părintele George: „Avea în persoana sa o seriozitate tenace a rasei germane, si o sinceritate şi veselie franceză.”
Cunoştea bine viaţa intimă a comunităţilor religioase. Domnul îi dăruise un talent clar şi daruri speciale pentru a discerne.
În sfârşit a ajuns pentru Camila ziua mult aşteptată.
Două inimi gemene în simplitate şi caritate s-au întâlnit.
Este uşor să-ţi imaginezi dialogul lor.
Camila- Părinte George, vă rog să mă ascultaţi în legătură cu un proiect pe care îl am.
Pr. George- Mi-a spus ceva Pr. Azurmendi. Hai să vedem despre ce este vorba?
Camila- Doresc să fondez o Congregaţie religioasă.
Pr. George- Multe au venit în ţară în ultimul timp, dar nici una nu este din Argentina.
Camila- Mai presus de toate, pentru vocaţia mea de a mă consacra total Domnului şi apoi gândindu-mă la realitatea ţării mele este că a luat naştere în mine această dorinţă.
Pr. George- La ce realitate te referi?
Camila- La numărul mare de copii orfani, de bolnavi fără mijloace, de aziluri sub orice critică.
Pr.George- Deja multe persoane consacrate s-au dedicat acestui lucru în Buenos Aires.
Camila- Aşa este părinte, dar noi vom activa în sate unde problema este mai mare.
Pr. George- Acest lucru îmi place. Cu toate acestea nu va fi un lucru uşor. Voi vorbi şi vă promit că voi discuta despre proiectul tău cu Episcopul Aneiros.
Camila- Mulţumesc, mulţumesc mult, Pr. George.
Cortina.
Prima voce de încurajare pe care Camila a auzit-o pentru realizarea proiectului său a fost cea a părintelui George.
Camila Rolon nu avea nici bani şi nici măcar sănătate pentru a lucra şi a duce la îndeplinire dorinţa ei. Avea doar credinţă. O credinţă capabilă să mute munţii, şi de a-i convinge pe episcopi, arhiepiscopi şi cardinali.
Credinţă şi un unic talent: geniul carităţii.
Însoţită de Părintele George, Camila se întâlneşte cu Monseniorul Aneiros.
Aneiros – Fiică, deja ştiu ceva, dar vreau să îmi dai o idee clară de misiunea viitoarei tale Congregaţii.
Camila- „Institutul va avea ca scop căutarea gloriei lui Dumnezeu şi salvarea sufletelor, dedicându-se la educaţia copiilor săraci, în mod special în satele de la ţară şi în a-i vizita pe bolnavi şi pe nevoiaşi.
Aneiros – Mi se pare extraordinar. Este în dumneavoastră atâta foc că mă gândesc că dincolo de orice vă încurajează o voinţă supremă.
Camila- „Am încredere absolută în Divina Providenţă”.
Aneiros - Înaintea acestei încrederi nelimitate toată nesiguranţa şi fragilitatea faptelor dispar … dar vă veţi putea întreţine?
Camila- „Adăpostită în spaţiul imens al Providenţei Divine, am credinţa că nu ne va lipsi nimic”.
Aneiros – Bine. Pr. George vă va ajuta să formulaţi regula şi să lucraţi pentru fondare.
Camila- Mii de mulţumiri pentru bunătatea dumneavoastră, excelenţă.
Aneiros – Eu vă dau binecuvântarea mea şi voi fi întotdeauna pus la curent despre apostolatul făcut. Are deja nume Congregaţia?
Camila- Da,Monsenior…. „Surorile Sărace ale Sfântului Iosif”.
Cortina.
Aprobarea decisivă de către Monsenior Aneiros este pe data de 23 decembrie.
Frumos cadou pentru acest Crăciun.
„Sărăcuţa barcă” ajungea în port.
Încercările vor fi, dar bucuria este mare.
Siguranţa unei zile mari dă încredere şi pune un cântec de credinţă şi speranţă în inima sa.
Cântec:
Cortina.
vineri, 3 februarie 2012
BINECUVANTAT DAR - VIATA CONSACRATA
Preasfanta Treime iti multumim pentru darul minunat de a fi astazi surori iosefine, fiice ale Venerabilei Madre Camila a Sf. Iosif Rolon.
Laudata sa fie in veci Preasfanta Treime!
duminică, 22 ianuarie 2012
Sf. Rozariu Misterele de durere şi de slavă
1. Agonia lui Isus în grădina Măslinilor.
Lc. 22,39-46.
„Apoi a ieşit şi a mers, ca de obicei, pe Muntele Măslinilor, iar discipolii îl urmau. Ajungând în acel loc, a început să simtă tristeţe şi angustie. Îndepărtându-se puţin a căzut cu faţa la pământ, şi a spus: „Tată dacă este cu putinţă îndepărtează de la mine paharul acesta, dar nu voia mea ci voia Ta să se facă”. Şi, intrând în agonie, se ruga şi mai stăruitor, iar sudoarea lui, care cădea pe pământ, s-a făcut ca picăturile de sânge.
„Gândiţi-vă că Dumnezeu stă alături de cel care suferă încercări din iubire faţă de el,... dar facă-se voinţa Sfântă a Domnului, pentru că El va şti să trimită la timpul potrivit consolarea poporului său încercat. Rugăciunea umilă penetrează cerul, să aşteptăm cu credinţă şi Domnul ne va ajuta”. (M.C.)
2. Biciuirea Domnului nostru Isus Cristos.
In. 18,38b-40; 19,1.
Pilat a ieşit din nou la iudei, şi le-a zis: „Eu nu găsesc în el nici o vină”. Dar este un obicei la voi ca de Paşti să vă eliberez pe cineva; aşadar, vreţi să vi-l eliberez pe regele iudeilor? Atunci au strigat din nou, spunând: „Nu pe acesta, ci pe Baraba!”. Atunci Pilat l-a luat pe Isus şi l-a dat să fie biciuit.
„Aveţi răbdare, va trece şi aceasta, să acceptăm această picătură din Potirul său, din iubire faţă de Acela care din iubire pentru noi a băut un Potir amar” „Eu am acceptat această umilire şi am oferit-o Domnului în amintirea a câte a pătimit pentru mine în amara noapte a Pătimirii” (M.C.)
3. Încoronarea lui Isus cu o coroană de spini.
Mt. 27, 29-30
Împletind o coroană de spini, i-au pus-o pe cap, iar în mâna dreaptă o trestie şi, îngenunchind, îşi băteau joc de el spunând: „Bucură-te, rege al iudeilor!” Apoi, scuipându-l, îi luau trestia şi-l loveau peste cap.
„Trebuie să merg printre spini, pe care îi accept, pentru că fără a suferi sfinţii nu doreau să trăiască, cu adevărat, trebuie să suferim pentru urmele însângerate pe care ni le-a lăsat Divinul Maestru”. (M.C.)
4. Condamnarea lui Isus la moarte şi drumul până pe Golgota.
Mt. 27, 31;
După ce şi-au bătut joc de el, l-au dezbrăcat de mantie şi l-au îmbrăcat cu hainele lui. Apoi l-au dus ca să-l răstignească.
„Ai răbdare, nu uita că totul este puţin pentru Viaţa Veşnică şi cât timp suntem în această vale de lacrimi, nu vom duce lipsă de suferinţe, dar dacă ştim să le unim la cele ale lui Isus Cristos Răscumpărătorul nostru Divin, vom vedea că este foarte mare fericirea noastră şi cu Harul Divin trebuie să fim disponibile să servim pe Domnul în duh şi adevăr, până la ultima suflare a vieţii noastre.” (M.C.)
5. Răstignirea şi moartea lui Isus pe cruce.
Lc. 23. 33-34, 44-46; In. 19, 33-35.
„Când au ajuns la locul numit Craniu, l-au răstignit. Atunci Isus a spus: „Tată, iartă-i, căci nu ştiu ce fac.
Era cam pe la ora a şasea şi s-a făcut întuneric pe tot pământul până la ora a noua. Isus a strigat cu glas puternic: „Tată, în mâinile tale încredinţez sufletul meu”. Şi spunând aceasta, şi-a dat duhul.”
„Nu avem timp să umblăm apărând drepturi, să suferim, să suferim, să suferim, chiar şi până la moartea pe cruce cu Cristos, asta este ceea ce trebuie să dorim, să suferim şi să murim pentru El care atât de mult a suferit pentru noi încât şi-a dat până şi ultima picătură din Sângele Său Sfânt pentru eterna noastră salvare.” (M.C.)
Misterele de Slavă
1. Învierea Domnului Nostru Isus Cristos.
Mt. 28. 5-7.
Îngerul a spus femeilor: „Nu vă temeţi! Ştiu că îl căutaţi pe Isus cel răstignit. Nu este aici, căci a înviat după cum a zis. Veniţi şi vedeţi locul unde a fost pus. Mergeţi în grabă şi spuneţi discipolilor lui: A înviat din morţi”.
„Isus a înviat, Aleluia, Aleluia! Să ne bucurăm în această zi!... Să continuăm bucuroase şi mulţumite în slujba unui aşa Mare Domn. Aleluia, Aleluia!” (M.C.)
2. Înălţarea Domnului Nostru Isus Cristos la cer.
Lc. 24. 50-51; Mc. 16, 20.
„Apoi i-a scos aproape de Betania şi, ridicându-şi mâinile, i-a binecuvântat, iar în timp ce îi binecuvânta, s-a înălţat la cer.
Iar ei au plecat şi au predicat pretutindeni, în timp ce Domnul lucra cu ei şi le întărea cuvântul prin semnele care îi însoţeau.”
„A se pregăti aşa cum se pregăteşte un navigator creştin care înainte să înceapă să navigheze îşi pregăteşte sufletul şi aruncă ancora speranţei sale în Dumnezeul său şi intră în ocean fără să se gândească la pericolul care îl aşteaptă şi aspiră doar la momentul în care vede malul portului al aspiraţiilor sale” „A merge mereu pe căile lui Dumnezeu fără a se separa de legea sa Sfântă, aceasta trebuie să fie toată dorinţa noastră, pentru că asta este ceea ce va dura şi nu altceva.” M.C.
3. Coborârea Duhului Sfânt în sala Cinei de Taină unde erau adunaţi
Apostolii cu Preafânta Fecioară Maria.
Fp. 1, 14; 2, 1-4.
Toţi într-un cuget, stăruiau în rugăciune împreună cu femeile şi cu Maria, mama lui Isus.
Când a sosit ziua Rusaliilor, toţi erau adunaţi împreună în acelaşi loc. Şi, dintr-o dată, s-a iscat din cer un vuiet, ca la venirea unei vijelii puternice, şi a umplut întreaga casă în care stăteau. Atunci le-au apărut nişte limbi ca de foc împărţindu-se şi aşezîndu-se asupra fiecăruia dintre ei. Toţi au fost umpluţi de Duhul Sfânt şi au început să vorbească în alte limbi, după cum Duhul le dădea să vorbească.
„Rugaţi-vă imnul Duhului Sfânt pentru ca Divinul Duh să lumineze înţelegerea mea şi să îmi dea îndemânarea pentru a face voinţa Sfântă a Dumnezeului meu.” M.C.
4. Înălţarea Preasfintei Fecioare Maria cu trupul şi cu sufletul la cer.
Cânt. 2. 10-11, 14.
Ridică-te, iubita mea, frumoasa mea, şi vino! Pentru că, iată, iarna deja a trecut, ploile s-au oprit şi au plecat. Arată-mi chipul tău, lasă-mă să aud vocea ta; pentru că vocea ta este dulce şi chipul tău este frumos.
5. Încoronarea Preasfintei Fecioare Maria ca Regină a cerului şi a pământului.
Ps. 45, 14-15; Ap. 12, 1.
Fiica regelui este strălucitoare, când îşi face intrarea, îmbrăcată în haine brodate cu aur.
În haine strălucitoare e adusă la rege; fecioare formează alaiul ei, prietenele ei sunt aduse la tine.
Şi s-a arătat în cer un semn mare: o Femeie îmbrăcată în soare; ea avea luna sub picioarele ei, iar pe cap o coroană de douăsprezece stele.
„Deja îţi poţi da seama cum va fi aceasta. Totul era bucurie, intrarea sa, dangăne de clopote.” „Şi protejate sub mantia albă a Preasfintei noastre Mame de pe Muntele Carmel,... acolo vom găsi ceea ce niciodată nu vom găsi în creaturile de pe pământ.” M.C.
Sfântul Rozariu- Misterele de bucurie şi de lumină
| Madre Camila în rugăciune. |
Cu
Reflecţii ale
Madrei Camila a
Sfântului Iosif Rolón
„Veţi pune la loc de cinste pentru a saluta pe Măreaţa Regină a Cerului
prin rugăciunea Sfântului Rozariu” M.C.
Misterele de bucurie
1. În primul mister medităm cum îngerul Gabriel aduce vestea Sf. Fecioare Maria că va naşte pe Isus.
Lc. 1,30-32,38
„Însă îngerul i-a spus: Nu te teme, Marie, pentru că ai aflat har la Dumnezeu. Vei primi în sân şi vei naşte un fiu şi-l vei numi Isus. Acesta va fi mare: va fi numit Fiul Celui Preaînalt şi Domnul Dumnezeu îi va da tronul lui David, tatăl său. Atunci, Maria a spus: Iată, slujitoarea Domnului: fie mie după cuvântul tău”.
„Ce uşurare simte un superior când ştie că la o mică sugestie primeşte răspunsul cu o oarbă promtitudine de judecată, indiferent de cât de dificilă este cerinţa. Oh, frumoasă virtute, dacă toate persoanele consacrate ar cunoaşte-o, mănăstirile ar fi cerul pe pământ.” M.C.
2. Vizita Sfintei Fecioare Maria la verişoara sa Elisabeta.
Lc.1,39-43.
„În zilele acelea, Maria a pornit şi s-a dus în grabă către ţinutul muntos, într-o cetate a lui Iuda. A intrat în casa lui Zaharia şi a salutat-o pe Elisabeta. Când a auzit Elisabeta salutul Mariei, a tresărit copilul în sânul ei, iar Elisabeta a fost umplută de Duhul Sfânt şi a exclamat cu glas puternic: Binecuvântată eşti tu între femei şi binecuvântat este rodul sânului tău. Şi de unde îmi este dat mie aceasta ca să vină la mine mama Domnului meu?”
„Fiicele sărace ale Sfântului Iosif, nu vor avea o altă aspiraţie decât aceea de a face bine aproapelui, în tot ce solicită caritatea, fără alt interes decât lauda şi gloria Domnului Dumnezeului nostru, şi salvarea sufletelor”. (M.C.)
3. Naşterea Fiului lui Dumnezeu la Betleem într-un grajdi sărac. Lc.2,6-7.
„Dar pe când erau ei acolo, s-au împlinit zilele ca Maria să nască şi l-a născut pe fiul ei, primul născut, l-a înfăşat şi l-a culcat în iesle, pentru că nu era loc de găzduire pentru ei.”
„...în genunchi i-am cerut din iubire, să ne facă pomana de a ne găzdui, ca pe fiice sărace ale Sfântului Iosif”. „Pruncul Divin să se nască în inima ta şi în inimile tuturor fiicelor mele iubite, precum naşterea unui boboc, şi toate înflăcărate de iubire faţă de Isus, Maria şi Iosif, această sfântă casă să fie un adevărat Betleem, în pace şi linişte.” (M.C.)
4. Prezentarea Pruncului Dumnezeiesc în Templu şi purificarea Sfintei Fecioare Maria. Lc. 2.22,25,34-35.
„După ce s-au împlinit zilele purificării lor, după Legea lui Moise, l-au dus la Ierusalim ca să-l ofere Domnului, după cum este scris în Legea Domnului. Şi iată că era la Ierusalim un om cu numele Simeon şi acesta era un om drept şi evlavios care aştepta consolarea lui Israel şi Duhul Sfânt era asupra lui.
Simeon i-a binecuvântat şi i-a spus Mariei, mama lui: Iată, acesta este pus spre căderea şi spre ridicarea multora în Israel şi ca semn care va stârni împotrivire – ca să se dezvăluie gândurile din multe inimi – iar ţie, o sabie îţi va străpunge sufletul.”
„Să vă amintiţi de Sfânta Fecioară şi de Pruncul Isus şi de Sfântul Iosif, Domnul şi Tatăl nostru, de câtă sărăcie au îndurat... Ah, fiice, cât de sărac a fost Regele cerului şi Regina îngerilor şi cât au suferit din iubire pentru noi!” M.C.
5. Pierderea şi regăsirea Copilului Dumnezeu în Templu.
Lc.2,41-47.
„Părinţii lui mergeau în fiecare an la Ierusalim de sărbătoarea Paştelui. Când avea el doisprezece ani, au urcat acolo după obiceiul sărbătorii. După ce s-au împlinit acele zile, pe când se întorceau, copilul Isus a rămas în Ierusalim, dar părinţii lui nu ştiau. Crezând însă că este cu grupul de pelerini, au mers cale de o zi şi-l căutau printre rude şi cunoscuţi. Negăsindu-l, s-au întors la Ierusalim , căutându-l.
După trei zile, l-au găsit în templu, stând în mijlocul învăţătorilor, ascultându-i şi punându-le întrebări.
Toţi cei care îl ascultau se minunau de înţelepciunea şi de răspunsurile lui.”
„Nu vă îngrijoraţi, aveţi un Tată bun, credeţi că el ne va uita? Nu, să aveţi credinţă, deja va veni în ajutorul vostru... Eram nerăbdătoare să aflu de fiicele mele, în aceste zile teribile pe care le trecem; o mamă stă cu gândul la toţi fiii săi.” M.C.
Misterele de Lumină
1. Botezul lui Isus în Râul Iordan
Mt.3.13,16-17
„Atunci a sosit Isus din Galileea la Iordan , la Ioan , ca să fie botezat de el.
După ce a fost botezat, Isus a ieşit îndată din apă. Şi iată că s-au deschis cerurile şi l-a văzut pe Duhul lui Dumnezeu coborându-se ca un porumbel şi venind deasupra lui. Şi iată,un glas din ceruri spunea: Acesta este Fiul meu iubit, în care mi-am găsit mulţumirea.”
„Fiecare creatură are misiunea sa pe care trebuie să o îndeplinească pe pământ şi vai de acela care se face că nu aude vocea lui Dumnezeu.” (M.C.)
2. Isus îşi arată slava la nunta din Cana
In.2.1-5
„În ziua a treia, s-a făcut o nuntă în Cana Galileii şi mama lui Isus era acolo. A fost invitat la nuntă şi Isus cu discipolii lui. Întrucât se terminase vinul, mama lui Isus i-a zis: Nu mai au vin. Dar Isus i-a spus: Ce ne priveşte pe mine şi pe tine, femeie; încă nu a venit ceasul meu. Mama lui Isus a spus slujitorilor: Faceţi tot ce vă va spune.”
„Nu vă temeţi, chiar dacă încercările sunt mari, de asemenea este adevărat că şi harul este mare pentru a rezista. Să nu crezi că eu sunt o femeie care se îneacă cu un pahar cu apă. Nu, Dumnezeu, Domnul nostru este puternic” (M.C.)
3. Vestirea Împărăţiei lui Dumnezeu şi chemarea la convertire.
Mc.1, 14-15.
„Isus a venit în Galileea, predicând evanghelia lui Dumnezeu şi spunând: S-a împlinit timpul şi împărăţia lui Dumnezeu este aproape! Convertiţi-vă şi credeţi în evanghelie”.
„Având în vedere timpul şi lucrurile care se întâmplă, înflăcărată trebuie să fie ardoarea care învăluie şi consumă până la pulverizare pe toţi cei care am fost hrăniţi cu binecuvântări din partea Milostivirii nemărginite ale lui Dumnezeu”. (M.C.)
4. Schimbarea lui Isus la Faţă pe muntele Tabor.
Mt. 17, 1-3, 5.
„După şase zile, Isus l-a luat pe Petru, pe Iacob şi pe Ioan, fratele lui, i-a dus deoparte pe un munte înalt şi i s-a schimbat înfăţişarea înaintea lor: faţa lui strălucea ca soarele şi hainele lui au devenit albe ca lumina. Şi iată că le-au apărut Moise şi Ilie, care voorbeau cu Isus. Pe când mai vorbea încă, i-a învăluit un nor luminos şi iată un glas din nor spunea: Acesta este Fiul meu iubit în care este mulţumirea mea; ascultaţi de el!”.
„Priviţi la cer, suferinţa este scurtă pentru o eternitate de fericire. Înainte, deci, şi nu vă lăsaţi atraşi de laşitate.”
„După atât de multe haruri, să primim deci cu calm acele încercări pe care Domnul ni le trimite, indiferent de cât de dure ni se par”. M.C.
5. Instituirea Sfintei Euharistii.
In. 13,1; Mt. 26,26-29.
„Ştiind Isus că îi venise ceasul să treacă din lumea aceasta la Tatăl , iubindu-i pe ai săi care erau în lume, i-a iubit până la sfârşit”. „Şi, în timp ce mâncau, Isus a luat pâinea, a binecuvântat-o, a frânt-o, a dat-o discipolilor şi le-a spus: Luaţi, mâncaţi; acesta este trupul meu. Apoi, luând potirul, după ce a mulţumit, le-a dat lor, spunând: Beţi din acesta toţi, căci acesta este sângele meu, al alianţei, care se varsă pentru mulţi spre iertarea păcatelor”.
„Priviţi că pentru a ne consola doreşte să rămână în acest micuţ oratoriu pentru că doreşte să fie consolat de sărăcuţele sale cu multă evlavie şi spirit de caritate”. „Să ardă lampa acestor inimi, ca torţele aprinse, în faţa lui Isus din Presfântul Sacrament, pentru a aduce mulţumire Domnului, Tatălui ceresc şi Dumnezeul tuturor consolărilor pentru atâtea şi atât de mari haruri primite de la infinita sa bunătate şi Milostivire. Aşa să fie”. (M.C.)
joi, 12 ianuarie 2012
Rugăciune pentru implorare de haruri prin mijlocirea slujitoarei lui Dumnezeu Camila a Sf. Iosif Rolon
Tel: 0233741187
Preasfântă Treime, Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt, noi te adorǎm şi îţi mulţumim pentru virtuţile alese de credinţă, nădejde şi dragoste pe care le-ai aprins în inima slujitoarei tale credincioase Camila a Sfântului Iosif, Rolón, pentru ca prin mijlocirea ei multe suflete sǎ fie păzite de cel rău şi să fie îndreptate pe calea sfinţeniei.
Te rugăm să ne dai harul ... pe care ţi-l cerem cu înflǎcǎrare şi smerenie, pentru mai marea slava Ta, spre binele nostru sufletesc şi spre cinstirea aici pe pământ a Slujitoarei tale credincioase. Amin.
3 Slavă Tatălui
3 Slavă Tatălui
Cu aprobare bisericească
Pentru haruri primite prin mijlocirea Madrei Camila vă rugăm să ne scrieţi la adresa:
Surorile Sărace ale Sf. Iosif
Roman, Str. Vasile Lupu, Nr. 12A
611069, Neamţ
vineri, 6 ianuarie 2012
Ce este timpul de misiune?
“Unde doi sau trei se adună în numele meu, sunt prezent şi eu în mijlocul lor” (Mt. 18,20)
Prin misiune se înţelege acel efort însoţit de iubire pe care Biserica întreagă (orice botezat) o face pentru a duce anunţul Evangheliei la toţi oamenii.
Obiectivul Misiunii: este să-L cunoaştem şi să-L iubim pe Isus Cristos, deci se înţelege că nu este de ajuns să se transmită informaţii. Aceste informaţii, acest anunţ are ca centru pe Cineva pe care eu îl cunosc şi îl iubesc profund şi de aceea mă interesează ca şi ceilalţi să-L cunoască şi să-L iubească. Aşa, credinţa pe care eu o am se întăreşte dăruind-o şi împărtăşind-o cu ceilalţi.
Sunt chemat...Eşti chemat... Suntem chemaţi...
Fiecare este chemat să fie misionar, martor al lui Dumnezeu:
-fiecare dintre noi am cunoscut şi continuăm să-L cunoaştem pe Dumnezeu (este darul primit la Botez )!
-fiecare dintre noi învăţăm să-L iubim şi să-L mărturisim pe Dumnezeu, fiind martorii lui
Dificultăţi ... şi pasiune...
Câteodată, mulţi dintre noi se gândesc: „Şi ce pot eu să vorbesc altora despre Dumnezeu şi opera sa în mine dacă cunosc foarte puţin şi sunt foarte tânăr sau foarte bătrân, ba mai mult nici nu ştiu să vorbesc?” Acelaşi lucru i se întâmpla lui Ieremia (Ier. 1,4-9). Dumnezeu nu cere niciodată ceva mai înainte ca El însuşi să ne dea capacitatea de a o face. El are încredere în noi şi ştie că suntem capabili de a fi martorii săi. Numai că noi trebuie să avem încredere în El şi să ne dedicăm cu entuziasm, să-l cunoaştem din ce în ce mai mult. Făcând aşa va ţâşni din profundul nostru acea fiinţă plină de pasiune, pentru ca Isus să fie cunoscut şi iubit. Petru ne este martor de acest lucru extraordinar: „Noi nu putem să nu vorbim despre ce am văzut şi am auzit.” (Fap. 4,15).
joi, 5 ianuarie 2012
Campus Misionar pentru familii in Sagna
Puteti accesa la adresa urmatoare pentru a viziona o prezentare generala a misiunii desfasurata in Sagna in anul 2011:
http://www.youtube.com/watch?v=p5AiC9NiLQc&noredirect=1
si
http://www.youtube.com/watch?v=-WKbk-_Ju9I&feature=related
http://www.youtube.com/watch?v=p5AiC9NiLQc&noredirect=1
si
http://www.youtube.com/watch?v=-WKbk-_Ju9I&feature=related
Abonați-vă la:
Postări (Atom)









